În urmă cu aproape 1 an scriam această postare pe blog, “Conversație cu tine”, pe care aveam curaj să o public pe pagină prin luna iunie. De atunci nu am mai scris nimic aici, poate puțin despre câteva evenimente, dar fără alte articole. În ultima perioadă trăiesc un sentiment de melancolie, de dor și de dorință de a revedea pe cineva, de a retrăi o atingere, de a simți un moment. Este o stare cu multe gânduri, întrebări, dar și cu o energie pe care încerc să o simt și să o înțeleg mai bine.

Mă gândeam cine am fost eu în ultimul an pe lângă activitatea profesională pe care o am și unde am bifat rezultate frumoase și mi-am dat seama că nu prea pot spune foarte multe despre viata mea personală, a intrat undeva în umbră, iar seara după 10-12 ore de muncă ajung acasă și acolo se inchide ziua, viața mea personală este în general nimic.

Asta nu este ceva trist neapărat, sigur că am timpul meu, pasiunile mele, prieteni și lucruri pe care le ador, dar viața mea personală este undeva într-un plan secund, un plan scris poate undeva dar uitat și pe care de multe ori se pune praful.

Mâ gândesc la întâlnirile pe care le am cu clienții sau cu prietenii în care povestesc despre proiecte și încerc să mă pun în locul celor care mă privesc și îmi dau seama că văd un om entuziasmat, pasionat de ceea ce face, muncitor, care poate să discute despre un site și o noapte întreagă la un pahar de vin, dar care este rațional și stie ca mai are foarte multe de învățat.

Legat de viața personală apar mai mult ca un om care trece neobservat, greu pot să-mi găsesc cuvintele, să spun prea multe, uneori cred ca nici nu am un fir logic în ce spun deși știu ce simt și ce îmi doresc.

Poate sunt prea visător, poate cred că oamenii merită să se regăsească, să creadă în valori comune și să construiască împreună ceva bun chiar și după greșeli pe care le-au făcut sau momente mai grele prin care au trecut împreună. Nu știu, întotdeauna am simțit cum fericirea vine din sentimentele frumoase pe care putem să le trăim. Nu am cunoscut fericirea prea des în ultimii ani, ultima oară se întâmpla în decembrie 2020, atunci eram cu mai multe planuri în viața mea, cu trăiri și bucurii, cred că nici nu mai credeam că o să mai revin vreodată la gândurile de astăzi.

Probabil că viața este despre momente care să te surprindă și trebuie descoperită și trăită în fiecare zi, așa cum un copil face pace în câteva secunde după o ceartă și trăiește viata liber, fără frica și fără orgolii, așa și noi trebuie să ne antrenăm din când în când copilăria, să respirăm viața și să descoperim lecția iubirii.

Probabil că viața este despre dor, dor de ochii tăi, dor de râs nebun, dor de mâncat împreună, dor de luat de mână.

Probabil că este despre cum este fiecare dintre noi, despre acceptare, toleranță și bunătate.